Cele 7 obisnuinte ale copiilor fericiti

Cele 7 obisnuinte ale copiilor fericiti

Am descoperit tot cu ajutorul dragei noastre prietene M, ce este o foarte valoroasa psihologa si o mama foarte dedicata, o excelenta carte de dezvoltare personala pentru copii, cu lectii destinate copiilor intre 3si 9 ani.

Pentru mine, odata ce am descoperit valoarea povestilor  terapeutice si cu morala pentru copii a fost o achizitie pe care nu am pregetat sa o fac in ciuda costului destul de ridicat al cartii. Pasionata de acest subiect al formarii si dezvoltarii unor abilitat psihice , comportamentale sanatoase pentru copii mi-a facut placere sa adaug aceste povestiri la seriile pe care le citisem deja in acest context si despre care am mai amintit “Sunt furos, ce sa fac?”, “ Gata, am destul!” ambele de la editura UE, “Cele 7 medalii al succesului”, “Scoala de vis” ale autorilor Ovidiu Panisoara, seria de carti ”Povesti care vindeca” ale autoarei Clara Ruse dar si "Cum sa-ti faci viata extraordinara in scoala primara" si "Povesti pentru inima si suflet", autoare Mariana Konkoly . Toate contin lectii importante de viata in ceea ce priveste baza educatiei copiilor, despre a caror cunostinte se spune atunci cand le poseda ca au “cei 7 ani de acasa” dar si alte cunostinte, obisnuinte care ii ajuta sa devina adulti puternci, disciplinati si de succes. De remarcat este si faptul ca numeroase scoli primare si elementare din intreaga lume au predat cele 7 obisnuinte ca parte din programa…Cine ar fi gandit ca si copiii mici ar putea intelege si aplica atat de repede legile naturale continute in cele 7 obisnuinte?

Cateva cuvinte despre autorul Sean Covey printre a carui pasiuni se numara si inventarea de povesti extraordinare pentru copii sai : este vicepresedinte in Depatamentul de Inovatii si Produse in FranklinCovey. In timpul liber ii place sa scrie ( Ce bine!) fiind autorul cartilor: Cele 7 obisnuinte ale adolescentilor extraordinar de eficace si Cele mai importante 6 decizii pe care le vei lua  vreodata. Multumiri se cuvin si ilustratorului Stacy Curtis care a realizat desene atat de frumoase in carte incat efectiv a dat viata personajelor ce astfel sunt mai indragite si mai usor de inteles de catre copii. Autorul insusi ne prezinta la inceputul cartii cum ii poate ajuta pe copii lectura ei:

1. In primul rand, ii va invata despre puterea de a trai conform principiilor- principi precum responsabilitate, planificare, respect pentru altii, munca in echipa si echilibru. Principiile sunt precum gravitatia. Sunt nesfarsite, universale, evidente prin ele insele. Si, sunt necesare azi mai mult ca oricand.
2. in al doilea rand, ii va echipa cu un limbaj comun pe care il pot folosi cu parintii si profesorii. Poate fi atat de util sa spui;” trebuie sa dau prioritate prioritatilor”sau “Haideti sa gasim o solutie in care avem toti de castigat”si toata lumea stie exact ce inseamna
3. In al treilea rand fie ca se identifica cu Ursul Gub sau Sofia veverita, copiii vor gasi o parte din ei insisi intr-unu din aceste personaje memorabile.Ca rezultat ,aceste povesti ii vor ajuta pe copii sa aplice cee 7 obisnuinte in propriile vieti.

Indata ce am inceput cartea facand mai intai cunostinta cu copiii din 7 Stejari si am citit primul capitol Plictisit!Plictisit!Plictisit! fetele mele erau foarte nerabdatoare ca in fiecare seara sa mai auda pataniile personajelor. La citiriea fiecarui capitol ce cuprinde o povestioara cu invataminte pentru copii am parcurs intrebarile de la sfarsitul lor, care ii provoaca pe copii sa raspunsda singuri pana la urma, atat in ceea ce priveste comportamentul adecvat care ar fi trebuit sa-l adopte personajele si cat si obisnuinte care e bine sa si le insuseasca ei insisi.

In primul rand, trebuie spus ca copiii din 7 Stejari nu sunt copii obisnuiti, ci sunt pui de animalute ce au fiecare temperamente si hobby-uri diferite care nu ii desparte ci ii ajuta a se completeze reciproc si sa invete unii de la altii. Ursul Gub, de pilda este foarte prietenos si ii place sa studieze insectele, Iepurasul Topaila iubeste sportul, Sconsita Lili este indemanatica, iubeste arta desenand si pictand cu mare usurinta, Sami este un veveritoi care ii place sa repare diverse lucruri, Veverita Sofia, sora lui geamana iubeste cartile, porcusorul spinos Ghimpi iubeste sa cante la muzicuta si sa stea in hamac si in fine, Ali Vin-si-eu este cea mai mica din gasca si este o soricuta buna prietena ce adora sa se dichiseasca in hainele si cu bijuteriile bunicii. In carte mai este prezent si viermisorul Ernie care fiind timid se ascunde in desenele din carte astfel incat este incitant sa ii descoperi locul in care s-a ascuns in imagini in timp ce asculti povestea. Asa dupa cum spunea autorul, nu se poate sa nu te regasesti, ca copil, total sau partial intr-un personaj sau intr-o intamplare ce este prezentata in carte. Povestioarele sunt simple, cu mult dialog si o multime de imagini. Nu toate personajele se gasesc concomitent in fiecare povestioara ce are in general unul sau doua personaje principale exceptie facand capitolul intitulat Bursucii cei mari si rai unde paticipa toate personajele prezentate la inceputul cartii.

Cuprinsul, numit : Ce se afla inauntru arata cam asa si se cuvine a reaminti ca fiecare poveste ilustreaza o obisnuinta.

La sfarsitul ficareia gasim o Nota pentru parinti si profesori care are niste sugestii despre cum sa evidentiati obisnuinta din acea poveste. Mai este cuprinsa o lista de intrebari destinate copiilor (de discutat) si pasii mici pe care ii pot face copiii pentru a exersa obisnuintele. 

Noua ne-a placut foarte mult copacul de la sfarsit, numit copacul celor 7 obisnuinte ce are rolul de a reaminti mereu copiilor despre ceea ce au invatat si pe care noi l-am transformat intr-un craft pe care l-am lipit pe perete.

Nu am cum sa povestesc aici fiecare capitol insa ma pot opri putin asupra aceluia care ne-a starnit interesul avand mai multa nevoie de ajutorul sau in a compensa, completa cunostintele din viata noastra. In capitolul Topaila si plasa de fluturi pierduta aflam cum pentru a putea fi inteles de ceilalti trebuie la inceput sa ii intelegem noi, pe cei din jurul nostru. Altfel spus, nevoia de a fi inteles si acceptat de altii este in stransa legatura cu modul in care intelegem si noi nevoile celor din jurul nostru.

In povestire, Topaila ar fi vrut sa se joace cu discul impreuna cu Gub dar acesta nu avea chef intrucat isi pierduse plasa de fluturi. La remarca Ursuletului” Vorbesti prea mult si te misti pre mult si nu asculti niciodata!Du-te tu si distreaza-te fara mine” iepurasul nu isi da seama ca prietenul sau avea nevoie de ajutor. Pe drum se intalneste cu micuta Ali si nu intelege ceea ce ea incerca sa ii spuna intrucat inca nu pronunta bine cuvintele. Abia cand sconcsita Lili ii atrage atentia ca trebuie sa asculte nu doar cu urechile dar si cu ochii si mintea isi a seama de greseala facuta fata de prietenul sau , se intoarce la el si cu ajutorul micutei Ali reuseste sa gaseasca plasa de fluturi pierduta de Gub.

Autorul remarca “ Desigur, cea mai profunda nevoie a inimii umane este sa fie inteleasa. La scoala suntem invatati cum sa citim, scriem si vorbim. Dar, nu suntem invatati cum sa ascultam, care este ce mai importanta abilitate de comunicare dinte toate. Sa ascultam cu urechile nu este suficient, pentru ca mai putin de 10 la suta din comunicare este continuta in cuvintale pe care le folosim. Restul vine din limbajul corpului si tonul sau sentimentul reflectat in vocea noastra. Cea mai mare binecuvantare ar fi daca ne-am putea invata copiii cum sa asculte cand sunt mici…”

Urmeaza la sfarsitul povestii 4 intrebari pentru copii de discutat pe marginea povestii, din care le redau aici ca sa vedeti cum decurge de fapt fiecare capitol: “2. Cum s-a simtit Ali cand Topaila n-a putut sa o inteleaga? Cum te simti tu cand nimeni nu te intelege?4.Cine a fost fericit la finalul povestii?De ce este ascultatul atat de important?”

Acest set de intrebari imi aduce aminte de recomandarile autorilor cartii Inteligenta emotionala in educatia copiilor, cand in divese momente (de lectura) trebuie sa ne oprim si sa punem in discutie urmatoarele aspecte, neceare dezvoltarii armonioase cu bune fundamente emotionale ale copiilor:

A)    Cum se simte personajul principal

B)    Cum se simt celelate personaje si cum gandesc ele

C)    Ce crede copilul dvs. despre sentimantele personajelor

D)    Care sunt scopurile diferitelor personaje si ce crede copilul dvs. despre acestea

E)     Cum crede copilul dvs. ca poate rezolva situatia in care se afla un pesonaj

F)     Ce considera copilul dvs. ca a fost bun in felul in care personajele au rezolvat situatia si ce ar fi putut face mai bine.

La inceput nu este de mirare si nu ne putem astepta ca la 4 ani sa nu raspunda cu dificultate la intrebari dar obisnuindu-se treptat cu ele invata treptat sa isi rezolve singur unele situatii fara sa astepte totdeauna solutia de la parinti.

La rubrica finala a fiecarei povestiri autorul propune o serie de pasi marunti prin care copill sa deprinda acea obisninta. De exemplu:
1. Incearca sa stai o ora fara sa vorbesti macar o singura data. In schimb, doar urmareste-i pe oamenii din jurul tau si asculta ce spun. Succes!

2. Gandeste-te la cineva din viata ta despre care crezi ca este un bun ascultator…Ce fac ei de sunt buni ascultatori?

3. Data viitoare cand unul dintre prietenii tai este trist, observa-I felul in care isi tine corpul. Spune-i ca stii ca e trist si ca vrei sa-l ajuti.

Redau aici imagini de la alte doua povesti:

Noua ne-a placut mult cartea pe care am decis sa o tinem la vedere si sa o rasfoim cat mai des…am hotarat sa o recitim inca macar odata la 3 luni dupa ce am parcurs-o prima data. O carte ilustrata cu adevarat inspiratoare pentru deprinderea a 7 obisnuinte ce pot transforma viata unui copil intr-unul FERICIT si intelept.

Lectura placuta si voua!

A,8 ani si C, 5 ani